„Nebunul”

Posted: Februarie 7, 2010 in People

„Nebunul”

 

 

Stateam ieri si vorbeam pe mess cu o fosta vecina, prietena cu care-am copilarit in primii ani ai vietii. Imi tot punea o mie de intrebari, toate incepand cu „mai stii atunci cand…”. Depanam amintiri de cand eram mici (de parca acum foarte mari si mature suntem :D). In fine. Si la un moment dat ma intreaba:

– Ma, da’tu il mai stii pe nebunul de Ioji?

– Da, il mai stiu pe Ioji…

Si da, imi amintesc de acel Ioji. Nume ciudat, sau porecla, sau ce-o fi…important e ca e ciudat. Mie asa mi se pare…Ioji. In fine. M-am gandit sa scriu despre el. 🙂

Inainte sa incep scoala, stateam impreuna cu ai mei si cu bunicii intr-un apartament. Dupa aia, ne-am mutat in alt apartament, nu foarte departe de celalalt, eu cu ai mei. Dar acum ma refer la perioada aia cand inca stateam cu bunicii. In zona aia m-am nascut, in zina aia am copilarit, in zona aia am facut prostii si tot zona aia…e foarte speciala, tocmai pentru ca s-au intamplat atatea acolo.

Eram multi, foarte multi pusti pe acolo. Era gasca de pici, din care faceam parte eu cu fetele si baietii de varsta mea, si mai erau cei mari, adolescenti. Niciodata nu ne strangeam toti, niciodata nu stateau adolescentii cu picii. Era numai o singura exceptie. Atunci cand aparea Ioji. Atunci, toti eram prezenti. Cand cineva dintre noi il vedea, striga: „Vine Ioji!!” si toti fugeam repede sa-l vedem. Era diferit, nu era ca noi toti. Era mai special. Nu stiu ce problema avea, probabil era autist sau nu stiu…avea, totusi, o boala grava…avea probleme grave. Si noi ce faceam? Mergeam ca sa radem de el, mergeam ca sa ne batem joc de el, ca el e mai diferit, ca el e mai special. Vi se pare corect? Mie nu. Dar atunci nu-mi puneam intrebarea asta, atunci eram prea mica pentru a-mi da seama. Cand venea Ioji, ne spunea glume si se prostea asa, in felul lui si mereu ne facea sa radem. Cand venea Ioji era o zi frumoasa, era ziua noastra preferata. De ce? A venit Ioji. El statea la cateva blocuri distanta, impreuna cu mama lui. Dar venea si la blocurile noastre in unele zile. Tin minte ca vroia sa plece, dar noi nu-l lasam. Ne tineam dupa al pana ajungea acasa. Eram ca paparazzi.

Cand picii au mai crescut, au inceput sa realizeze. Si eu am inceput sa realizez. Nu era bine ce faceam. Dar continuam sa ne tinem dupa el, continuam sa radem. Dar acum nu mai radeam de el, acum radeam cu el. Asa cum era el, cu problemele lui, a devenit o vedeta in zona. Daca nu ai auzit de Ioji, nu erai de-al nostru. Si am prins simpatie, am prins drag fata de el, toti. In scurt timp ne intelegeam ca niste prieteni. Eram prieteni, de fapt. Pentru ca avea darul asta, sa ne faca sa radem, cu felul ala al lui de a fi, felul ala diferit, care nu-l mai vedeai la nimeni. De-aia il indrageam noi asa mult.

Dupa aia, eu cu ai mei ne-am mutat de-acolo. Am inceput scoala. Mergeam acolo doar in weekend-uri. Si cu Ioji s-au intamplat multe. Am aflat, in scurt timp, ca mama lui s-a stins. Nu stiu daca mai are pe cineva. Am aflat ieri, de la una dintre pici, ca a fost internat intr-un azil de nebuni, sau asa ceva. Mie nu mi s-a spus ce s-a intemplat cu el. Probabil ma credeau prea mica. Dar acum mi-am dat seama. Ioji sta, probabil, intr-un pat calduros, alaturi de oameni ca el, care sa nu rada de el cum radeam noi. Mie, sincer, imi e dor de el. Oare lui ii e dor de gasca asta de pici? Nu imi amintesc foarte bine chipul lui, nici felul lui de a fi, dar imi amintesc destul. Oricum, el va fi vesnic acolo, in zona aia, cu gasca aia de pici pe urmele lui. Poate doar in gandurile si amintirile noastre. Dar va fi. A facut istorie. Sper ca cei care au ramas acolo, in zona, sa le povesteasca urmasilor, ca sa mearga din generatie in generatie, haha. Deci…acum stiti cine e Ioji. Cum vi se pare?

 

Anunțuri
Comentarii
  1. Phera. spune:

    Sterge articolul,mi-ai rupt ceva din suflet.Am un prieten autist.Misu.Imi place compania lui,este…diferit,ca si mine. Din pacate il vad foarte rar , mama lui il ascunde la bunica lui,afisandu-se doar cu baiatul cel mic,Adita.Vezi tu , autistii nu sunt in stare sa faca lucruri simple(sa se lege la siret,gen) dar pot face lucruri marete.Einstein a fost autist.
    Stiai ?

  2. sk8erchick spune:

    Am auzit ca Einstein a fost autist. 🙂 Si e foarte pacat ca mama lui Misu il ascunde la bunica lui… probabil ar mai evolua daca ar sta printre multi oameni. Stiu ca e foarte greu pentru ei, dar ar putea incerca.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s